Calatorii

Cel mai bine pastrat secret al Europei: Boasnia si Herzegovina. Mostar si cascadele Kravice

27/07/2017

Acum cativa ani eram in Split, in vacanta si ne-am hotarat sa vizitam si Dubrovnik. Ne-am urcat cu totii, sase la numar, intr-o singura masina break… cate unul in portbagaj, prin rotatie si la drum cu noi, frumos, pe coasta. Dupa ore bune de mers, rasete, caldura si distractie am realizat ca ne asteapta o granita. Nu intelegeam de ce… Split e in Croatia, Dubrovnik la fel. Probabil chiulisem cu totii la ora de geografie cand s-a predat ca o fasie ingusta cat un creion de Bosnia si Herzegovina se intinde pana la mare. Atat de ingusta, cat sa nu ne permita noua sa trecem pe acolo, caci nu aveam pasapoarte cu noi. Asa am urat tara asta in acel moment, caci ma tinea departe din a-mi indeplini un vis ce dospea de ani buni in mine… incat am pus Bosnia pe lista neagra.

Si acolo a ramas, nedorita si neiubita, pana cand am primit cadou de la sotul meu, cu ocazia aniversarii a trei ani de la casatorie, o vacanta in Bosnia. Mare mi-a fost surprinderea si mica placerea la vederea destinatiei pe biletele de avion, dar ce sa-i faci, calul de dar nu il cauti la masele, nu?

Am ajuns dupa un zbor de 50 de minute din Viena, in formatie completa, noi doi si Ariana, in varsta de sase luni. Primele zile le-am petrecut in Sarajevo si ultimele in Mostar, bineinteles cu mini-calatorii prin zona. Din pacate, nu am ajuns in partea de nord, faimoasa pentru parcuri nationale, verdeata… dar era cam mult cu un bebelus dupa noi.

Am sa poposesc in acest articol asupra Mostar-ului, orasul care efectiv m-a dat gata!!! La propriu si la figurat! Ce sa nu iubesti la el? Miroase a aroma de istorie, este imbibat in cultura, pavat cu pietre lucioase ce ii dau un sarm aparte, suvenirurile sunt de foarte buna calitate si majoritatea sunt hand-made, traditionale, de la lampi arabesti din mozaic, ce lumineaza intr-un caleidoscop de culori, si pana la covoare de lana facute la razboi.

Acest oras, adaugat in 2005 in Patrimoniul Unesco ( unde sunt listate doar trei zone din Bosnia), are o istorie tumultoasa. Faimosul pod, construit intre 1557-1566 de arhitectul otomon Mimar Hajruddin a fost o capodopera a vremii sale, avand peste 20 de metri lungime si un singur arc la o inaltime de 29 metri. Daramat in timpul razboiului, el a fost reconstruit si acum strajuieste maiestuos deasupra raului, de un verde smarald, in iulie, cand am fost noi pe acolo. De pe el e o priveliste fara egal asupra orasului, pe o parte se vad restaurante traditionale construite pe o coama de mal stancoasa, iar pe cealalta case simple, dar fermecatoare si o minareta. Acea moschee de pe partea dreapta se poate vizita si se poate si urca sus, in minareta pentru o imagine panoramica asupra Mostar-ului.

Tot in Mostar mai este un pod, identic, dar mult mai mic, ce merita si el vizitat, caci este asa de simpatic. Ca un copil al celui mare. Se pare ca a fost construit, initial, pentru a vedea daca structura extrem de arcuita rezista si pentru a deveni exemplu de urmat pentru marele pod.

La ora asfinititului, cand in fundal se aude chemarea la rugaciune, iar cerul se coloreaza in o mie de nuante, simti ca te-a luat un inger de mana si ti-a aratat paradisul!

Sursa foto

Inainte sa plecam, am petrecut ore bune in cautarea unei cazari, pentru ca asa e cand ai bebe cu tine, te gandesti la toate detaliile. Majoritatea erau centrale, unele chiar cu vedere la pod, dar, din pacate, era galagie multa noaptea, pentru ca centrul este plin de viata dupa apus! Din intamplare am gasit o casa, la 10 minute departare, care parea altfel. Abia cand am ajuns acolo si citind despre ea, am descoperit ca este una din cele doua case traditionale otomane ramase intacte in intreaga Bosnie si Herzegovina (daca nu chiar din Europa). Construita in secolul XVII, in stil otoman, pastreaza intacta atat forma, cat si mobilierul si decoratiunile de atunci.

Este la a noua generatie si, pe langa camerele inchiriate, este si muzeu. Am avut onoarea sa il cunoastem si pe proprietar, care inca locuieste acolo, si sa savuram un vin regal (nu prea bun, dar nu i-am spus) in curtea pavata cu bolovani de rau. Umbrarul curtii este creat dintr-un arbore de kiwi, care seamana izbitor cu vita noastra de vie, vechi de peste 70 de ani, cocotat peste doua coloane romane, care arata izbitor cu vita noastra de vie. In fiecare seara, dupa ora de culcare a copilului, ne tolaneam pe banca din curte, cu imprimeuri bosniece, sub kiwi-ul romantic, adulmecand vara din aer si fericirea din suflet.

La 50 de kilometri de Mostar se gaseste Kravice, un parc national plin de cascade, o miniatura a parcului Plitvice, din Croatia, locul meu preferat din Europa, despre care am scris aici. Am stat aproape o zi intreaga aici si ne-am balacit in apele racoroase, ferindu-ne de caldura torida. Nu stiu daca in alta perioada a anului e apa la fel de prietenoasa, am inteles ca poate fi rece ca gheata in alte luni.

Cum noi fugim de aglomeratie ca de capuse, ne-am interesat pe la localnici si am ales sa nu ne asezam chiar langa cascade, ci am mers spre toalete si apoi dupa ele inca vreo 100 – 200 de metri. Ne-am asezat sub un copac si am descoperit o piscina naturala supeeeeerba, unde poti sa te relaxezi, dar sa si sari, caci este destul de adanca in centru. Nu erau deloc oameni in ea, pana au venit vreo 10 copii si au inceput sa se distreze copios sarind, cu miscari de inotatori desavarsiti, in ea.

Ce mi-ar fi placut sa stiu inainte de a merge in aceasta parte a Bosniei:

1. Noi am mers in Mostar in iulie, caci doar atunci se putea. No, no no! Nu faceti acest lucru! Este una dintre cele mai calduroase zone din Europa, noi ne-am intalnit cu calduri de 41 de grade ziua (da, la umbra) si pana la 34 de grade noaptea. Pfiu, am cautat in ambele zile prima apa in care am putut sa ne balacim!

2. Atentie la incaltari! De preferat unele stabile si confortabile. Orasul vechi este plin de pietre, extrem de lucioase de la atatea picioare care strabat strazile. Podul, devenit faimos pentru cat este de arcuit, este perfect pentru un derdelus pe cinste! Eu, in niste sandalute cu cateva barete minimaliste, am cam lipait ca o ratusca pe acolo.

3. Daca sunteti in calatorie cu copii mici, lasati carutul acasa! In centrul vechi e mai mare chinul cu un carut. Pe strazi deluroase sunt ascunse restaurante traditionale ce merita descoperite, dar nu cu un carut. . Am vazut cateva carucioare pe acolo, dar mai degraba carate de doi barbati de colo-colo decat impinse elegant de mame.

“O dată pe an,

du-te undeva unde nu ai mai fost înainte.”

Dalai Lama

Sursa foto

Sporturi extreme si calatorii cu un bebe de cinci luni... cum sa le impaci?
Home sweet home. Cum sa iti gasesti chirie in Viena - pas cu pas.

1 comentariu

  • Reply Cum e sa locuiesti pentru trei zile intr-un muzeu otoman din secolul XVII? | Explorimentez | Sete de viata <3 www.explorimentez.ro 02/09/2017 at 22:05

    […] am reusit o asemenea isprava? Aici am scris despre cum m-a dus pe mine viata in Bosnia, desi nu o aveam pe lista locurilor de vizitat […]

  • Parerea ta conteaza

    Articole recomandate